Kalman Horvath. Ca pita, caldă.
martie 18, 2025
Frumoase sunt cărările Domnului. Și uneori, te duc fix spre oamenii potriviți.
Așa l-am întâlnit pe Kalman Horvath.
Era o zi însorită, filmam content pentru Marty Restaurant Oradea, când Lucian, managerul, ne-a propus ceva diferit:
„Vreți să surprindeți ceva ce n-ați mai filmat până acum?” Știi deja ce i-am răspuns.
Ne-am trezit în mijlocul unui workshop de făcut pâine pentru copii.
O masă lungă, făină presărată peste tot, aluat moale, miros de pâine proaspăt coaptă, mâini mici care frământau și râsete peste tot.
În mijlocul lor, The Artisan Baker, Kalman Horvath.
Cu răbdare și pasiune, îi învăța pe cei mici cum să dea viață unei pâini adevărate. Simplitate, bucurie, autenticitate.
Un moment care ne-a prins și pe noi și pe care, cu siguranță, vreau să-l trăiesc alături de copiii mei, când o fi vremea.
După workshop, am schimbat câteva vorbe, am rezonat imediat și, de atunci, am tot găsit moduri să ne ajutăm reciproc. Astăzi suntem chiar parteneri într-o colaborare de care suntem entuziasmați.
De ce scriu despre pâine?
Pentru că în curând, Kalman Horvath revine cu un nou workshop în Oradea, pe 27 martie 2025. Un atelier dedicat celor care vor să învețe să facă pâine cu maia, exact așa cum trebuie.
Evenimentul va avea loc la Cofetăria La Torta, pe Strada Republicii nr. 26.
Dacă vrei să participi, ai două variante:
Intri pe link-ul de mai jos și te înscrii direct:
https://fb.me/e/6DyXr34Ap
Suni la 0739 844 444 și rezolvi pe loc.
Cursul este pentru oricine își dorește să învețe meșteșugul pâinii: amatori, mame, pasionați de home baking sau oameni care vor să pună pe masă ceva autentic.
Locurile sunt limitate, între 17 și 20 de persoane.
Noi sigur vom fi acolo. Sperăm să ne vedem și cu tine, să învățăm ceva nou și să schimbăm două vorbe bune.
Să ai spor la pita caldă!
https://studiobakery.ro/
Gacsardi Patrik vinde drip, livrează cargo.
martie 18, 2025
Dublu hustle, dublu câștig.
Deussneakers și Furau Impex? Ai auzit de ele? Greu să nu.
Rup topurile pe TikTok cu content mișto și servicii care livrează.
La propriu.
https://www.tiktok.com/@deussneakers
https://www.tiktok.com/@furauimpex.ro
În meseria noastră dăm nas în nas cu tot felul de antreprenori. Unii ne caută pentru social media, alții pentru training sau consultanță de brand. Așa am ajuns să-l cunoaștem pe Patrik.
21 de ani. Două business-uri. Două industrii complet diferite. Și ghici ce? Le face bine pe amândouă.
I-am zis și lui, ți-o zic și ție: rar dai de oameni tineri, nu doar în România, care au drive, curiozitate și capul pe umeri. Și când dai, înveți.
Câteva lecții din întâlnirea cu el:
1. Oamenii wow pe care-i admiri pot fi, de fapt, țeapă. Asta e valabil la orice vârstă.
2. Cere ajutor. Nu e slăbiciune, e strategie.
3. Uneori business-ul merge și fără marketing. Alteori bagi tot bugetul și tot te scuturi la cash flow.
4. Sneakerheads? Sunt reali. Și dau bani serioși pe pantofi cool.
5. Unii oameni cumpără sneakers doar pentru că sunt scumpi. Nu pentru design, nu din pasiune. Doar pentru preț.
Big up pentru Ionuț Avram că ne-a făcut legătura. Am descoperit un om care știe ce vrea și ne-a inspirat și pe noi.
Concluzia?
Vârsta e doar un număr. Ce contează e intenția, dorința și mai ales... execuția.
Regulile lui tata. Alege bine.
martie 15, 2025
Nu, nu sunt vorbe în vânt. Sunt regulile simple, clare, care mi-au fost date ca un fel de cod al competiției.
Tata mi-a spus așa:
„Mădălin, eu nu sunt în competiție cu nimeni. Când le oferi oamenilor promptitudine, punctualitate, servicii și produse de calitate, competiția nu mai există.”
Am rămas pe gânduri. Mi-a luat ceva să pricep ce înseamnă cu adevărat.
Poate și tu ai nevoie de un moment. Mergi, ia-ți o cafea, un ceai și lasă ideea să se așeze.
Mai pe scurt. Dacă faci treaba corect, dacă nu-ți bați joc de oameni, dacă pui la baza business-ului tău aceste trei reguli simple, atunci continuitatea e firească.
Telefonul va suna, proiectele vor veni, vei crește. De ce?
Pentru că nu alergi după clienți, ci răspunzi nevoilor lor reale.
Dar stai, că o să apară și faza asta: „Ești cam scump.”
Și știi ce?
E perfect. Pentru noi, asta e o bucurie. Nu ne dorim să fim ieftini și nu vrem să fim percepuți așa. Și nu, n-avem nimic cu cei care merg pe preț mic – e o nișă și ea, iar acolo se dă cea mai mare bătălie. Am fost și noi acolo un an, ne-am făcut treaba, am depășit etapa, ne-am repoziționat.
Cum ar zice „soacra” – scump înainte!
Și dacă tot crezi că prețul e mare, ai două variante:
1. Alegi pe cineva mai ieftin.
2. Te întorci după, să-ți repare treaba cineva serios.
Numai că atunci vei plăti de două ori – o dată „ieftin și bun”, a doua oară „scump și corect.”
Alege bine.
Orădeni deștepți? Avem!
martie 13, 2025
Examin.ai e un start-up românesc de toată isprava, făcut de oameni faini de prin vestul țării. O platformă de analiză video asistată de inteligență artificială, gândită să îmbunătățească productivitatea și siguranța în diverse industrii. Și, ce să vezi, tocmai ce-au atras o finanțare serioasă:
Examin.ai – start-up românesc specializat în analiza video cu ajutorul AI a atras o finanțare de 200.000 de euro
Ți-a scăpat asta?
No, vezi ce chestii faine mai afli când treci pe la noi pe blog?
Personal, mă bucur tare pentru Cosmin Pertz. Îl știu de ani buni și am vrut neapărat să scriu despre proiectul lui. Că așa-i între prieteni, ne susținem unii pe alții.
Acu’, să fie clar, Examin.ai nu-i doar o idee faină pe hârtie, are și niște funcționalități bine puse la punct:
Monitorizarea prezenței – urmărește productivitatea angajaților, orele suplimentare, eficiența și absențele.
Monitorizarea întârzierilor – ține evidența punctualității la locul de muncă.
Urmărirea productivității – optimizează fluxurile de lucru și eficiența echipelor.
Inspecția calității – analizează automat evenimentele video pentru a detecta probleme și a oferi soluții în timp real.
Monitorizarea sănătății și siguranței – previne accidentele prin detectarea riscurilor și a comportamentelor periculoase.
Platforma asta se poate folosi în fabrici, construcții, logistică, spitale, chiar și în facilități sportive. Ideea e să îți facă treaba mai simplă, mai sigură și mai eficientă.
Dacă aș avea o firmă în domeniile astea, clar aș pune mâna pe telefon și i-aș suna pe cei de la Examin.ai. Că treaba e serioasă și merită încercată.
Felicitări echipei! Să fie cu succes!
Dacă vrei să afli mai multe, aruncă un ochi pe site-ul lor: Examin.ai.
https://www.linkedin.com/in/cosminpertz
https://www.instagram.com/examin.ai
http://ic2.link/qPHHG
Podcast cu Avram: Dezastru!
martie 11, 2025
Și totuși, exact cum trebuie.
Știi regula aia cu 1.5 secunde? Dacă citești asta, am trecut testul. La fel cum l-am trecut și azi la podcastul lui Avram, la Bronest Studio.
Fără ocolișuri, fără B.S., doar conversație sinceră despre cum lucrezi mai bine cu agențiile și creatorii de conținut.
Dar dezastru? Da, pentru că a fost primul podcast unde am venit îmbrăcat casual, ca să match-uiesc energia.
Și ghici ce? Am purtat și ochelari, a fost fix cum trebuie.
Vibe-ul băieților – lejer, autentic, fără măști – a setat tonul perfect pentru o discuție reală.
Ce-am învățat azi, în 10 puncte, fără bullshit:
1. Nu toate podcasturile sunt la fel. Simte vibe-ul, adaptează-te.
2. Inspiră-te muncind. Nu invers.
3. O întâlnire pe holurile facultății poate deveni parteneriat. (True story.)
4. O agenție ≠ un creator de conținut. Și invers.
5. Ai nevoie de un plan. Fără el, doar visezi.
6. Marketingul costă. Pune bani deoparte din start.
7. Cunoaște-ți publicul. Altfel vorbești singur.
8. Înțelege marketingul. Răbdarea vine la pachet.
9. Nu te da bătut. Consecvența bate talentul.
10. 70 de interacțiuni. Atât îi trebuie unui client ca să aibă încredere în tine.
A fost energie pură, oameni faini, discuții bune. Episodul on AIR vine curând, iar tu vei simți exact ce-am simțit și noi.
Mulțumiri lui Ionuț și Ciprian. Prânz cu sens. Energie garantată. Mă înclin.
https://www.tiktok.com/@ionutavraamm
https://www.tiktok.com/@bronest.studio
https://www.tiktok.com/@ciprian.pantea
https://www.tiktok.com/@whatsnew.agency
https://whatsnewagency.ro/ro/blog-2/
Or fi antreprenorii mai fraieri în Budapesta?
martie 9, 2025
7 milioane de oameni vizitează capitala Ungariei în fiecare an. Până în 2030, se estimează că numărul ăsta se va dubla.
Și totuși, după câteva zile prin Budapesta, creând conținut pentru un hotel și vreo patru restaurante, m-am trezit cu o întrebare: De ce investesc ăștia în marketing? Mai ales în social media marketing?
Adică, serios, orașul geme de turiști!
De ce să bage bani în promovare hotelurile și restaurantele din centru, cele de pe lângă basilică? Au vad natural: arhitectura, serviciile orașului, vibe-ul fain, Dunărea la doi pași.
Și, cu cât mă gândeam mai mult, cu atât alunecam în abisul întrebărilor existențiale de marketer român. Că, la noi, treaba e simplă:
– „Da’ de ce să-mi fac marketing dacă am poziționare bună?” – „Da’ oricum e mic orașul...” – „Da’ ce-mi trebuie mie social media marketing?”
Păi... nu știu, poate pentru că altfel îți închizi business-ul în maximum doi ani? Suntem în 2025, iar un român stă pe telefon în medie 2h 30 min pe zi (și asta în cazurile fericite, că sunt destui care petrec 6-8 ore lipiți de ecran). Cam de-aia.
Dar hai să fim stoici și să acceptăm ipoteza că noi gândim greșit.
Și atunci ungurii? Vecinii noștri de ce investesc în social media marketing? Că Budapesta primește mai mulți turiști în doi ani decât toată România într-unul singur.
Și-acolo mi s-a aprins beculețul.
Răspunsul e simplu: EDUCAȚIA.
Se simte că antreprenorii de acolo au înțeles sau au plătit pe cineva care să înțeleagă. Apoi au delegat către oameni care pot implementa online marketing-ul.
Nimeni nu le cere să fie creativi sau să știe să ruleze campanii. Dar înțeleg destul cât să știe ce să ceară.
Că nu trebuie să fii frigotehnist ca să înțelegi cum funcționează un frigider.
Că dacă vrei să delegi și să ai așteptări realiste, trebuie să știi măcar în ce lume trăiești.
Sunt multe de învățat de la vecinii noștri, dar unul e clar: Nu contează geolocația, vadul, numele orașului, cât de șmecher e produsul sau serviciul tău.
Marketingul trebuie să-l faci dumnezeiește.
Și, ca să vezi despre ce vorbesc, las mai jos câteva exemple de marketing bine făcut în HoReCa, la unguri.
https://www.instagram.com/tokiobudapest
https://www.instagram.com/hachi_budapest
https://www.instagram.com/dojobudapest
https://www.instagram.com/alhabtoorpalacebudapest
https://www.instagram.com/hotelrum_budapest
Să nu mai spun de sistemele de feedback după ce te cazezi sau mergi la restaurant. Sau, și mai tare, ce mesaje directe primesc clienții când își fac rezervare. Mind-blowing.
În încheiere, mă bucur că am avut șansa să lucrăm într-un mediu matur și profesionist, care ne-a forțat să ne depășim. Urmează să postăm materialele realizate pentru aceste branduri: TGhotel Apartments Budapest, Cause Roastery, Hachi Budapest, Bestia Budapest, Solid Budapest.
Stay tuned. 🚀
Dacă internetul ar avea un DEX, ar arăta cam așa.
martie 9, 2025
Digital 2025 - Global Overview Report
Un fel de Biblie a internetului tocmai a fost publicată. 640 de pagini de statistici care îți spun exact unde suntem și încotro ne îndreptăm.
Aici găsești 25 de idei esențiale. Unele sunt contraintuitive, altele confirmă ceea ce deja intuiam. Indiferent de care, toate merită atenția ta. Nu e un text scurt, dar e unul extrem de util.
Hai să vedem despre ce e vorba:
Utilizatorii de social media sunt tot mai mulți
În 2023, aveam 5,03 miliarde. Acum, la final de 2024, suntem 5,24 miliarde. Creșterea? 206 milioane de oameni, adică 4,1% în plus. Mai mult decât creșterea numărului total de utilizatori de internet, care a fost de 2,5%.
Concluzia? Social media crește până când internetul ajunge peste tot.
România stă bine la bani
PIB-ul pe cap de locuitor e 47.204$. Mai mare decât în Ungaria, Grecia sau Bulgaria. Aproape de Portugalia și Polonia. Băsescu a avut dreptate, „trăiți bine” nu mai e doar un slogan.
Timpul petrecut online scade
Media globală: 6 ore și 38 de minute pe zi. România: 6 ore și 12 minute. Partea interesantă? 3 ore și 13 minute sunt video online, 2 ore și 21 de minute sunt social media. Și odată cu vârsta, scade timpul total: la 65 de ani, media e de doar 4 ore pe zi.
Mobil vs. laptop? Mobil câștigă. Dar nu mai atât de clar
56,8% din timpul online e pe mobil, 43,2% pe computer. Surpriza? Pentru prima oară în 10 ani, procentul pentru mobil a scăzut ușor. În România, raportul e 59,1% vs. 40,9%. Majoritatea suntem pe Android (73,49%).
Ce fac oamenii pe net?
94,5% – chat și mesagerie (WhatsApp rules)
94,4% – rețele sociale
82,3% – căutări
75% – email
74,9% – shopping
Și nu, emailul n-a murit. 89,8% dintre români încă îl folosesc.
De ce abandonezi coșul de cumpărături?
52,6% – livrare gratuită
40,2% – reduceri
33,2% – recenzii
31,9% – retur simplu
28,7% – checkout ușor
28,3% – livrare rapidă
Dacă ai un magazin online, fă-ți checklist-ul cu lista asta.
Pentru prima oară, mobilul depășește desktopul la achiziții
51,4% din achizițiile online au fost făcute de pe mobil. În România? Încă suntem mai conservatori: 43,6% mobil, 56,4% desktop.
Cumpărăm educație online
11,4% dintre utilizatorii de internet plătesc pentru cursuri online. Streaming video e încă rege (31,5%), dar educația crește constant.
Românii joacă mai mult la păcănele decât investesc în crypto
8,3% au criptomonede. 14,2% au jucat la cazinou online în ultima lună. Dacă punem și offline-ul, procentul se dublează. Trist.
40% dintre utilizatori învață de pe YouTube
Oameni care înțeleg puterea internetului. 39,7% dintre români fac același lucru.
Podcasturile sunt în floare
29,4% dintre români ascultă podcasturi săptămânal. Media globală? 22,1%. Și ascultă în medie 58 de minute pe zi.
Social media – de ce intră oamenii?
50,8% – să țină legătura cu familia/prietenii
39% – să umple timpul
34,5% – să citească știri
Timpul petrecut pe social media scade puțin
Media globală: 2h 21m/zi. România: 2h 6m/zi.
Care platformă contează mai mult?
Facebook are cei mai mulți useri (2,28 miliarde)
TikTok are cel mai mare timp petrecut: 34h 56m/lună.
WhatsApp: 30 de intrări pe zi per utilizator
Nu există „scap” de notificări.
Fiecare platformă are un scop diferit
TikTok – entertainment
Facebook – conexiuni
Instagram – distribuire conținut
Facebook rămâne campion la trafic generat către site-uri
În România, 91,4% din tot traficul venit din social media e de pe Facebook.
YouTube e stabil ca o stâncă
75,5% dintre români îl folosesc constant.
Facebook – cool sau nu?
Nu prea mai e. Dar 64,5% dintre români încă îl folosesc.
Instagram – mai mic decât credeam
35,5% dintre români folosesc platforma. Engagementul cel mai mare? Caruselurile.
TikTok e cea mai „addictive” platformă
55,4% dintre români o folosesc. Timpul mediu lunar: 42h 19m (!).
LinkedIn crește, dar nu e încă relevant
31,9% dintre români au cont. Dar media de utilizare? 33 minute pe lună.
Reclamele online sunt 72,7% din piață
România încă e sub media globală, dar crește rapid.
Asta e realitatea digitală în 2025. Pe unele lucruri le știam, pe altele le-am descoperit acum. Dar toate contează. Tu ce concluzii tragi?
Lasă-ți loc de bună ziua. Și vezi ce se întâmplă.
martie 4, 2025
Sau s-a pierdut printre notificări și graba de a ajunge undeva? Oriunde, numai să ajungem primii.
Stăteam azi de vorbă cu un prieten pe Whatsapp (pentru context îl cheamă Moli).
Dintr-una într-alta, îmi spune ceva care mi se lipește de minte, după ce îi spusesem că s-a născut direct cu „conexiuni”, cu lipici la oameni.
Și el îmi răspunde simplu:
„Băi, Mada, eu am conexiuni pentru că, oriunde am pus piciorul, mi-am lăsat loc de bună ziua.”
Când am auzit asta, am simțit cum se aliniază planetele. I-am zis pe loc: „Moli, eu scriu azi despre asta!”
Loc de bună ziua = strategie de business
Ai idee cât de important e locul ăsta de bună ziua?
Dacă ești antreprenor și vrei să construiești ceva care să reziste 10, 20, 30 de ani, atunci asta trebuie să-ți devină valoare, principiu, mantra. Să-ți tatuezi pe mână dacă e nevoie: „Îmi las loc de bună ziua.”
Adică?
Adică nu plec trântind ușa. Nu mă fac că plouă când întâlnesc pe cineva cu care am lucrat. Nu trag țepe. Nu fac pe deșteptul. Nu mă dau la nevasta altuia. Nu pup în față și scuip în spate.
Sună a banalitate?
Poate. Dar uită-te în jur: unde mai vezi oameni care sunt respectați, pur și simplu, pentru că au fost corecți? Din ce în ce mai puțini. E jale. Totul e despre cine pe cine. Despre „după mine, potopul.”
Tata și „Moli” știau ce fac
Tata, la fel ca Moli, și-a lăsat loc de bună ziua. Om respectat oriunde mergea. El mi-a dat prima lecție despre asta. L-am văzut cum funcționează în practică, nu doar în teorie.
El lucrează în frigotehnie. Venea acasă nu doar cu bani, ci și cu pungi, cutii, cadouri de la oamenii pentru care lucrase. Pentru că, din toți frigotehniștii care le trecuseră pragul, mulți doar le luaseră banii.
El era ăla care chiar le rezolva problema. Și asta făcea diferența.
Și în agenție, și în viață
Așa am încercat și noi cu agenția. Să ne lăsăm loc de bună ziua. Să nu intrăm într-un business și să plecăm lăsând în urmă uși trântite.
Ne-a ieșit mereu? Nu. Nu suntem perfecți.
Uneori lucrurile s-au aprins, uneori oamenii nu s-au potrivit, uneori nici noi n-am fost la înălțime. Dar intenția a fost acolo. Și acolo rămâne.
Pentru noi, un client cu care am lucrat și cu care încă ne putem da binețe pe stradă înseamnă enorm. E fix acel loc de bună ziua despre care vorbea Moli azi.
Așa că nu uita de el. Nici în business, nici în familie, nici în relații.
Viața e scurtă, dar învățăturile sunt multe. Asta e una dintre cele mai importante.
Lasă-ți loc de bună ziua. Și vezi ce se întâmplă.
Vrei să faci bani în Oradea? Atunci nu face ca ei.
martie 1, 2025
Prin natura activității din agenție (și nu numai), interacționez direct sau indirect cu o mulțime de entități locale. Recent, am ajuns să colaborez cu un co-working hub din Oradea, unde am susținut patru prezentări pentru diverși parteneri. Ba chiar mi-am luat și un abonament de 10 zile pe lună, ca să schimb un pic peisajul de „acasă”.
În ultimele patru întâlniri, am avut alături parteneri cu cifre de afaceri între 1,5 și 30 de milioane de euro. De la avocați până la business owneri cu multiple companii în portofoliu. Și, surpriză: din patru, doar unul mai fusese vreodată în acel co-working hub. Ceilalți habar n-aveau că există. Dar, după ce au văzut locul, toți au început să-și imagineze ce ar putea face acolo.
Cu alte cuvinte, fără să vreau, eram un ambasador neoficial. Deschideam uși, aduceam oportunități. Asta, fără ca agenția mea să aibă vreun deal procentual cu ei. Pur și simplu, aduceam oameni valoroși într-un spațiu care putea să profite la maximum de prezența lor.
Și acum vine partea interesantă.
Cum să-ți sabotezi afacerea cu un simplu „nu”
După toate aceste interacțiuni, într-o zi îi întreb pe cei de la co-working:
„Hey, pot închiria sala de întâlniri pentru un client? Doar că, din motive personale, omul nu poate veni mai devreme de ora 18:00.”
Care credeți că a fost răspunsul?
„Da, este disponibilă sala, dar noi avem program până la 17:00.”
Ok, zic, dar pot veni mai devreme să iau cardul de acces și închid după mine. Ușile sunt automate, becurile știu să le sting. Simplu, nu?
Răspunsul final:
„Nu, din păcate. Doar cei cu abonament lunar pot veni după ora 17:00.”
Strategia? Să mă forțeze să cumpăr abonament lunar. Rezultatul? Fix opusul. În loc să mă facă să mă simt client valoros, m-au tratat ca pe un necunoscut. Așa că am apelat la competiție. Fără resentimente, fără regrete. Pur și simplu, business.
Și mă întreb: în tot orașul ăsta, chiar nu există un alt co-working care să vrea să facă 250-500 de lei pentru câteva ore? Ba da. Și ei au făcut banii aia.
Când nu-ți cunoști clientul, pierzi mai mult decât bani
Genul ăsta de abordare e simptomatic pentru o piață care nu înțelege ideea de customer care. O piață care nu are o bază de date a clienților și care, culmea, face diferențieri acolo unde nu trebuie.
Oare cum ar fi sunat dacă mi-ar fi spus așa?
„Dle Farc, de regulă, accesul după ora 17:00 e doar pentru abonații lunari (că abonat cu 10 ședințe sunt deja), dar înțelegem situația specială și vrem să vă ajutăm. Vă rugăm doar să ținem asta ca o excepție, pentru că vrem să respectăm regulile interne.”
Aș fi cumpărat un abonament lunar? Cel mai probabil, da. Aș fi zis „uite ce oameni înțelegători, poate chiar am nevoie de un abonament”? Sigur.
Dar nu. Ei au ales varianta scurtă, cea în care pierzi un client și nu înțelegi nici măcar de ce și, cel mai trist, nu cred că îți pasă. De ce ți-ar păsa, dacă oricum lucrezi pentru un ONG care nici măcar nu e al tău?”
Îi doresc co-workingului respectiv mult succes. Și, poate pe viitor, un pic mai multă flexibilitate. Asta, dacă vor să facă bani în Oradea.
Ce am învățat la The Hope Podcast?
februarie 28, 2025
1. Este ok să mergi off script dacă ai cu cine.
2. În timp ce Ionuț vorbea, știam că Silviu va pune cadrul cu el în focus, așa că am avut timp să-mi corectez poziția (spatele drept, umerii trași), dar și hainele.
3. Inspirația te găsește muncind.
4. Cuvântul „sustenabilitate” va dăinui mult timp.
5. Antreprenorii români cu cifre de afaceri de 40+ milioane de euro sau profit de 20+ milioane de euro sunt obligați să își creeze un plan de sustenabilitate pe termen mediu și lung.
6. Cele mai bune rezultate vin, de cele mai multe ori, din activități făcute din inimă și pasiune, banii fiind un obiectiv secundar.
7. Nimic nu este ceea ce pare.
8. Să crezi că vei reuși chiar și atunci când majoritatea KPI-urilor sunt împotriva ta.
9. Atunci când plantezi un copac alături de brandul X, cu siguranță îți vei aminti de el atunci când vei dori să îți achiziționezi un produs sau serviciu pe care îl oferă.
10. Marketingul convențional ajunge la un impact de până la 80% din potențial, restul de 20% poate fi realizat doar prin campanii CSR.
Mulțumesc, Ionuț Coman și Silviu Mihoc de la Creative OnShoot, pentru ospitalitate. Sunteți oameni faini!
https://www.youtube.com/@TheHOPEPodcast-l3o
https://www.facebook.com/ionut.coman50
https://creative.onshoot.ro
https://www.facebook.com/M.Silviu.George
https://plantamsperanta.ro/
Ce-am învățat în vacanța din Italia?
februarie 25, 2025
Săptămâna trecută am aterizat iar pe tărâmul bocancului. Și, ca de fiecare dată, nu a dezamăgit.
Pentru context, am trecut prin Bolzano, Ortisei, Val Gardena și Milano. Locuri frumoase, oameni relaxați, marketing făcut cum trebuie.
Acum, hai să vorbim despre ce am observat la ei, pe partea de comunicare.
Ce fac altfel?
Ce fac mai bine?
Ce ne-ar putea trezi și pe noi din amorțeală?
Ei bine... multe. Dar ca să nu lungim inutil, rămânem la patru (4) chestii esențiale.
1. Marketingul la ei e la înălțime – la propriu și la figurat.
La fiecare colț de munte, pe fiecare panou, pe fiecare afiș, vezi branding făcut cu cap. Mercedes, Volvo, BMW, Maserati – toate prezente într-un mod curat, minimalist, dinamic. La noi? Se face, dar mai timid, cu bugete mai mici și, din păcate, cu mai puțin impact.
Diferența? Emoția. Ei au înțeles că un brand trebuie să te facă să simți ceva. La noi, încă se mai crede că dacă ești cel mai ieftin, ai câștigat. Culmea, fix oamenii care nu investesc în publicitate sunt aceia care, atunci când cumpără, o fac pentru că un brand i-a făcut să se simtă într-un anumit fel. Ironia supremă.
2. Social media nu înseamnă doar un X sau Y care vorbește singur în fața camerei.
Sincer, nu mai suport să văd același tip de content reciclat la nesfârșit. „Salutare, dragilor! Astăzi vreau să vă vorbesc despre...” – serios? Asta e tot ce putem?
Italienii au înțeles că e loc de mai mult. Că un hotel poate avea un cont de Insta care să nu arate ca un PowerPoint prost. Că un brand de haine poate spune o poveste vizuală fără să pună un angajat să își dea cu părerea despre colecția nouă. Că un restaurant poate vinde atmosferă, nu doar mâncare.
Previziune: în doi ani, maxim, „conținutul cu oameni care vorbesc singuri în cameră” moare. Se cer idei. Se cer emoții. Se cere storytelling adevărat. Și, dacă nu ne prindem la timp, vine valul și ne ia.
3. Degeaba ai produs bun, dacă nu știi să-l vinzi.
Marketingul e tot vânzare. Uneori vizuală, alteori prin word of mouth. Dar esența e aceeași: trebuie să vrei să convingi omul.
Într-o piațetă, un bătrânel ne-a vândut două bucăți de cârnat cu 20 de euro. La supermarket costau 15. Dar cine a mai stat să calculeze?
Tipul avea metoda simplă: îți dădea să guști, îți zâmbea, îți spunea povestea. Carnea era de mistreț. Pe mistreț, cică, îl împușcase chiar el. Era adevărat? Nu știu. Contează? Deloc.
La fel e și cu marketingul: dacă vrei să vinzi ceva la 20 de euro, nu-l arunci pe raft și speri că se cumpără singur. Trebuie să spui povestea potrivită, persoanei potrivite, în locul potrivit. Altfel, nu vinzi nimic. Și rămâi doar cu prețul mic și cu pretenția că „oamenii nu înțeleg valoarea”.
4. Dacă nu-ți pasă ce crede clientul, degeaba l-ai atras.
Poți să-ți faci trafic pe site, să-ți umpli restaurantul, să ai hotelul plin. Dacă omul trece pe la tine și nu-l întrebi nimic după, ai pierdut jocul. Simplu.
Cât de greu e să pui niște întrebări de bun-simț?
– Cum ai evalua experiența la noi?
– Cum ți s-a părut WiFi-ul?
– Staff-ul a fost ok?
– Ai mai veni? De ce da, de ce nu?
– Ce ai îmbunătăți?
În Milano, am stat la un hotel care mi-a trimis frumos, automat, câteva e-mailuri prin care chiar încerca să afle părerea mea. Și nu doar că erau bine scrise, dar atât de faine mi s-au părut că le-am dat print screen.
Ca bonus, fără să promită nimic dinainte, mi-au trimis și un 10% discount pentru următoarea vizită, doar pentru că le-am oferit feedback.
How fucking nice, nu?
Acum, serios, în România, de câte ori ai primit un astfel de mesaj?
Hai că-ți spun eu: aproape niciodată. Și am călătorit prin toată țara, din orașe mari până în cele mai mici cătune, pe vremea când făceam turnee cu dansul pentru artiști și diverse proiecte.
Ne mai întrebăm de ce multe businessuri nu trec de 5 ani?
Păi e simplu: NU NE CUNOAȘTEM PUBLICUL.
Și dacă nu-l cunoști, nici nu-l poți păstra. Restul sunt detalii.
Concluzia?
Marketingul bun nu e despre preț. Nu e despre produs. E despre cum îl prezinți. Despre cum faci omul să-l vrea. Despre cum îi vinzi emoția.
Și gata, am zis că scriu puțin și mi-a ieșit mult.
O să mă iertați?
Sau trebuie să mai bag și o reducere? 😜
„Ai” – ironia automatizării. Atrofiere și nepregătire atunci când apar excepțiile.
februarie 14, 2025
Știu, un titlu mai lung de nouă cuvinte, dar, după cum ar spune Sorin Trâncă, "doar dacă e foarte important, headline-ul poate depăși nouă cuvinte". Ei bine, e important.
La fel de repede precum revoluția AI, la fel de repede apar consecințele AI. E absolut normal. With every action, there comes a reaction.
Consecința care rupe acum internetul este faptul că acest instrument, folosit în mod prelungit, îți atrofiază creierul și, mai grav, în situațiile în care nu mai ai cum să apelezi la inteligența artificială, te pierzi – nu știi de unde să o apuci.
La bursă încă nu poți paria, dar facem noi un pariu virtual. În cinci ani va fi jale, domnule, cu IQ-ul și gândirea de bază. Dacă acum avem analfabeți funcționali, peste ceva timp vom avea zombi funcționali, iar despre gândirea critică se va vorbi în cărțile de istorie.
Concluzia dură care m-a zdruncinat: „Își poate pierde din facultățile mentale care l-au recomandat pentru acel post.”
Ne dăm seama oare de gravitate?
Sau „will let this slide”, ca și obezitatea?
Nu știu. Ce știu e că textul acesta nu l-am scris cu ChatGPT. E din căpățâna asta cheală, dar funcțională.
Nu-mi doresc o Românie ca Oradea.
februarie 12, 2025
Am eu o teorie (unii ar numi-o altfel, dar hai să nu ne certăm) că instituțiile din Oradea nu sunt chiar prietenele mediului antreprenorial mic și mediu.
Știu, sună contraintuitiv, mai ales dacă vii din Sud, unde sloganul „Vreau o Românie ca Oradea” se servește zilnic, pe pâine. Dar dacă trăiești aici și încerci să miști ceva ca antreprenor, lucrurile se văd altfel. Și nu, nu-mi doresc o Românie ca Oradea.
Uite trei motive simple:
1. Să faci autostrăzi, poduri, parcuri industriale nu e vreo magie. E job description-ul unui funcționar public. Ești plătit să le faci, deci hai să o lăsăm mai moale cu statuia pentru normalitate.
2. Art Nouveau e doar în centru. Restul e România obișnuită: blocuri gri de pe vremea socialismului (nu că acum nu ar fi tot socialism, doar că altfel ambalat), străzi praf, imobiliare umflate artificial.
3. Oamenii? Nu sunt mai buni ca în alte părți. Doar că știu să zâmbească și să pară interesați. După care iau ce le trebuie și te lasă cu fundul în soare.
Și acum, teoria mea:
Nu se vrea ca business-urile mici și medii să crească aici. Direcția e clară: centralizare, industrializare, forță de muncă ieftină, fără resurse și fără prea multe pretenții.
Cum mai susții parcurile industriale dacă orădenii (cei rămași, că restul sunt în diaspora, Cluj, București, Timișoara) au opțiunea să lucreze în afaceri locale, pe cont propriu? Nu e bine pentru „vaca noastră”.
Așa că, printr-un PsyOps discret, dar eficient, îți servesc povestea că e pentru binele orașului. Mai sparg o stradă abia refăcută – cum e Republicii – și se asigură că business-urile de acolo mor încet.
Nu trebuie să ai studii în urbanism ca să înțelegi că una dintre cele două străzi pietonale pe care vrei să le vizitezi în weekend devine un coșmar când e plină de gropi, șanțuri, utilaje și noroi.
Asta, în condițiile în care strada a fost spartă acum nu foarte mult timp pentru reabilitare. Pe bune, în afară de câteva reparații minore pe ici, pe colo, nu avea nevoie de o reabilitare totală.
E un bullshit.
Și uite așa, oamenii cu aspirații fie pleacă, fie se reprofilează pe joburi prost plătite prin parcurile industriale. Nu dau cifre, dar vă zic doar atât: sclavie.
Dacă îmi simți ironia, frustrarea și supărarea, e bine. E autentică. Un oraș care nu-și ascultă oamenii provoacă exact genul ăsta de emoții. Și, sincer, nu prea are rost să vorbim de emoții într-un loc atât de rece.
Ce e la mintea cocoșului e că dumele gen „Lasă că o să fie fain mai încolo”, „Hai că la noi măcar se face” sau „E pentru viitorul orașului” nu încălzesc cu nimic antreprenorii care se văd nevoiți să tragă obloanele.
E grav, pentru că nu e doar despre bani. E despre oameni care au avut un vis, au muncit să-l transforme în realitate, iar apoi, printr-o decizie luată într-un comitet fără chip, visul lor e spulberat.
Motivație: zero. Trauma devine recurentă. Și ni se vinde drept „pentru binele nostru”.
Pe bune? Chiar? Explică-mi… când?
Nimic nu zice „te iubesc” mai bine ca un portofel gol.
februarie 12, 2025
1. Pe vremea romanilor cei vechi, când lupii urlau și zeii se-mbătau, se zice c-a-nceput tărășenia asta cu Ziua Îndrăgostiților.
2. Cine-a fost Sfântu’ Valentin? Ehe, unii zic că unu’, alții zic că mai mulți… cine mai știe adevărul?
3. Valentin nu-i doar sfântul amorezilor, ci are pe listă și apicultorii și mesagerii – un om ocupat, ce mai!
4. Un papă dintr-ăia vechi a zis „gata cu destrăbălările păgâne”, așa că a făcut din Valentin zi de sărbătoare.
5. Geoffrey Chaucer, ăla cu poveștile din Canterbury, a fost primul care a zis că Valentine’s Day e despre iubire.
6. Prima scrisoare de amor din istorie? 1477, cică. O domniță și-a vărsat of-ul pe hârtie.
7. Pe vremuri, pe la cavaleri și domnițe, bilețele și daruri se dădeau de zor de Valentine’s.
8. Esther Howland, o doamnă pricepută, a fost mama felicitării moderne de Ziua Îndrăgostiților.
9. Prima cutie de ciocolată în formă de inimă? 1861, fraților, și de-atunci nu s-a mai oprit moda.
10. În epoca victoriană, nu toți erau domni și doamne – unii trimiteau cărți de Valentine’s atât de obraznice că făceau să roșească și o statuie.
11. Hallmark a zis „hai să facem treabă serioasă” și din 1913 produce felicitări pe bandă rulantă.
12. Doar de Crăciun se trimit mai multe cărți poștale decât de Ziua Îndrăgostiților – iubirea vinde bine!
13. Valentine’s Day aduce miliarde de dolari, căci nimic nu zice „te iubesc” mai bine ca un portofel gol.
14. Ciocolata e regina cadourilor de Valentine’s – nici florile n-au atâta trecere.
15. În pandemie, lumea n-a putut ieși la întâlniri, dar bijuteriile s-au vândut ca pâinea caldă!
16. Șase milioane de oameni îngenunchează și cer mâna cu „vrei să fii soția mea?” pe 14 februarie.
17. În lume, Valentine’s Day nu arată peste tot la fel – unii dau ciocolată, alții își scriu poezii, iar alții… se fac că
plouă.
18. În Filipine, 14 februarie e cea mai populară zi pentru nuntă – dragostea plutește-n aer la propriu.
19. Două teritorii americane și-au făcut intrarea în scenă ca state fix de Valentine’s Day.
20. Cu toată agitația, americanii parcă n-au atâta chef de Ziua Îndrăgostiților – mai mult de gura lumii decât din inimă
Dacă deschid gura, zboară. Simplu.
februarie 10, 2025
Băi, problema întârzierilor la plată în România e cruntă. Nu e doar o senzație, nu e doar paranoia, e realitate.
Am colaborat până acum cu peste 100 de firme – mici, mari, medii, de toate felurile. Din ele, cam 60% au întârziat plata de fiecare dată, măcar cu 10-15 zile. Alte 25%? Au ținut banii la ei cu lunile. Și noi, între timp, tot am livrat, muncit, tot așteptat.
Partea proastă?
Despre asta nu se vorbește. Nu destul. Deloc, aș zice. Întârzierile astea sunt cel mai mare factor care strică relațiile de business în România. Dar lumea tace. De ce? Pentru că mulți angajați știu că, dacă deschid gura, zboară. Simplu.
Sunt oameni care trag pentru o firmă zi și noapte, pe salarii care oricum nu-s strălucite, și ajung să se împrumute de bani până le intră leafa. Și când le intră? Când are chef șefu’. Și asta dacă au noroc, că între timp tot primesc telefoane și mesaje la orice oră, că trebuie să facă aia și aia și aia.
La noi, întârzierile la plată au fost la ordinea zilei. Și e frustrant. Mai ales când tu livrezi la milimetru, profi, curat, la timp. Și în loc să fie la fel și de partea cealaltă, te trezești că aștepți să vezi banii.
Și nu e doar experiența noastră.
Raportul Atradius din 2024 spune clar: jumătate dintre companiile din România se confruntă cu problema asta. Alt studiu din 2019 zice că 70% dintre firme raportează întârzieri, iar în 2016 deja eram printre țările din Europa cu cele mai mari întârzieri la plată.
Deci da, problema e reală. Și mare.
Până când? Cine știe. Dar dacă și tu treci prin asta, să știi că nu e doar în capul tău.
E sistemic.
Cu toate acestea, nu lăsa pe nimeni să-și bată joc de tine, de timpul tău, de munca ta.
Profesionalismul tău valorează mai mult decât promisiuni goale și scuze trase la indigo.
Și dacă tot am vorbit de frustrări și realități dure, las aici și o recomandare: caută sprijin. Un terapeut, un coach, un psiholog – oricine te poate ajuta să-ți păstrezi echilibrul și să nu te pierzi în toată nebunia asta. Pentru noi, a contat enorm. Ne-a ajutat să înțelegem, să ne impunem, să avem curajul de a ne respecta pe noi înșine.
Pentru că, la finalul zilei, nimeni nu îți poate lua ceea ce știi, ceea ce poți și ceea ce meriți.
Surse:
https://www.bursa.ro/raport-atradius-aproape-jumatate-din-companiile-din-romania-sunt-afectate-de-platile-intarziate-in-relatiile-comerciale-pe-care-le-au-02361350
https://agerpres.ro/ots/2019/10/10/70-dintre-companiile-din-romania-sunt-platite-cu-intarziere-din-cauza-dificultatilor-financiare-ale-partenerilor-de-afaceri--640346?utm_source=chatgpt.com
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/studiu-trei-sferturi-dintre-companiile-romanesti-inregistreaza-intarzieri-la-plata-obligatiilor-catre-parteneri-15438069?utm_source=chatgpt.com
Atacăm două chestii cu acest blog:
februarie 9, 2025
1. La început „furi”.
2. Apoi, despicăm în patru, trei termeni.
Să fim sinceri: nimeni nu mai inventează mare lucru azi. Nisele sunt atât de rafinate (și sub-nisele lor, la fel) încât aproape orice ai încerca, dai de sisteme și proceduri deja testate, optimizate, bibilite la milimetru.
Așa că, dacă ești la început de drum – în marketing, construcții, artă – ai două variante: ori reinventezi roata (spoiler: nu e nevoie), ori îți găsești resursele, mentorii, agenții „SRI” infiltrați prin diverse structuri și tragi de unde poți informație care să-ți dea creștere.
Eu, unul, așa am aflat despre termenii de mai jos – printr-un „agent” bine plasat într-o agenție rivală.
Și da, se practică. Cine-ți zice că nu, verifică-l. Mai vorbim după.
Revenind. Mi-a picat în față o ofertă de la competiție și am dat peste TOF, MOF, BOF.
Tu știai de ele? Eh, nici eu.
Uite ce înseamnă:
• TOF (Top of Funnel) – Audiența din partea superioară a pâlniei de vânzare. Oamenii care abia descoperă brandul, habar n-au cine ești și clar nu sunt pregătiți să cumpere. Ce faci cu ei? Le bagi content educațional, awareness, le trimiți trafic pe site.
• MOF (Middle of Funnel) – Aici ajung cei care te știu deja și încep să ia în considerare achiziția. Nu sunt deciși, dar ceva i-a prins. Le servești lead magnets, webinarii, studii de caz, email marketing de nurturing.
• BOF (Bottom of Funnel) – Ăștia sunt cei care sunt cu un pas de butonul „Cumpără acum”. Dacă-i mai ții pe loc, e pe riscul tău.
Cool? Da, în bula marketing-ului și la conferințele unde lumea bea cafea din pahare biodegradabile și dă din cap la buzzword-uri.
În lumea reală de business din România… s-ar putea să dai greș grav cu ele. Sunt șanse mari ca CEO-ul cu care vorbești să n-aibă habar ce-i ăla TOF. Și, sincer, îi înțeleg – marketingul e doar un fir de praf în toată nebunia pe care trebuie s-o gestioneze zilnic.
Asta nu-i o scuză, dar nici nu-i treaba lor să știe toate astea.
Oricum, cred că ăsta e cel mai lung post de blog de până acum.
Ai rămas cu ceva? Scrie-ne cu ce, pe hello@whatsnewagency.ro.
Toată lumea minte cu statistici.
februarie 9, 2025
Tu, eu, șeful tău, oamenii de la conferințe cu microfoane în ureche.
E un sport mondial. Atât de popular încât s-a scris și o carte pe tema asta. Bill Gates e mare fan – ceea ce, sincer, nici nu mă miră. Când știi cât de bine au mințit cu cifre în pandemie, începi să înțelegi de ce îi place jocul.
Dar noi, ca marketeri, ce facem?
Punem un infografic pe masă și plecăm? Îl dăm clientului ca să nu mai pună întrebări? Care e șmecheria?
De ce încă funcționează infograficele?
Pentru că sunt ușor de înțeles. 65% dintre oameni sunt vizuali. Iar restul? Se prefac că citesc, dar scanează culorile.
Pentru că dau bine la branding. Ai logo, ai fonturi, ai culori? Pune-le peste niște săgeți și cerculețe și lumea va crede că ai muncit.
Pentru că transformă o poveste plictisitoare în ceva „wow”. Scrie un blog de 2000 de cuvinte și vezi cine-l citește cap-coadă. Acum pune-l într-un infografic.
Brusc, toată lumea e interesată.
Pentru că dau impresia că știi ce faci. Dacă e colorat și bine aliniat, oamenii îți vor da credit. Un fel de costum bine croit al marketingului.
Pentru că adună backlink-uri. Și dacă nu strâng, măcar îți gâdilă orgoliul când vezi că l-a distribuit cineva pe LinkedIn.
În concluzie, doctorul de marketing îți recomandă să le bagi în strategia ta. Că-s ce trebuie.
Dar nu uita: statistica e o artă. O jonglerie. Așa că fă-le bine.
https://www.anticexlibris.ro/how-to-lie-with-statistics
https://neilpatel.com/blog/infographics/
Reciclate, repachetate și vândute ca revelații.
februarie 8, 2025
La fiecare început de an, industria marketingului scoate din joben o listă nouă de „must-know”. Guru, experți, LinkedIn influencers – toți vin cu profețiile lor. Doar că, dacă stai să le citești atent, observi un pattern: aceleași idei, dar cu haine noi.
Neil Patel, guru-lețul nostru preferat, ne dă 16 trenduri pentru 2025.
Nu 15, nu 20. Fix 16. O listă frumos ambalată, care sună a revoluție, dar dacă le citești pe fiecare în parte, realizezi că… hei, am mai văzut filmul ăsta.
Digital Marketing Trend #1: Doing More With Less
(AKA, fă ce făceai și înainte, dar cu buget mai mic. Măcar de-ar fi ceva nou.)
Digital Marketing Trend #2: Google Keeping Users on Google
(Așa, și? Era vreodată altfel?)
Digital Marketing Trend #3: New Search Platforms Will Play a Role
(Deci TikTok și Reddit devin motoare de căutare. Welcome to 2023.)
Digital Marketing Trend #4: Search Everywhere Optimization
(AKA, adaptează-ți conținutul la orice platformă. Ah, păi… da, logic.)
Digital Marketing Trend #5-16:
(Ai prins ideea. AI, personalizare, integrări, sinergii, ceva despre privacy. Același playlist, dar cu remix 2025.)
În final, trendurile sunt ca mâncarea fancy la restaurant. Arată bine, e instagramabilă, dar dacă te uiți atent, e doar o omletă mai bine aranjată.
Deci? Tu ce faci? Urmezi turma sau înțelegi jocul?
https://neilpatel.com/blog/digital-marketing-trends-predictions
Oameni de marketing pe care îi admir.
februarie 3, 2025
William Bernbach - https://www.ddb.com
David Ogilvy - https://www.ogilvy.com/about
Alex Hormozi - https://www.acquisition.com
Gary Vaynerchuk - https://garyvaynerchuk.com
Paul Ardeleanu - https://paulardeleanu.ro
Sorin Trâncă - https://www.linkedin.com/in/sorintrancafriends
Paul Melinte - https://paulmelinte.com
Cristian China Birta - https://cristianchinabirta.ro
Vlad Niță - https://doads.ro
Călin Biriș - https://antrenamentuldemarketing.ro
Cum poți spune o poveste grozavă?
februarie 3, 2025
Poveștile grozave sunt adevărate.
Conțin o promisiune.
Sunt crezute, subtile și se derulează rapid.
Nu recurg la logică, ci apelează deseori la simțuri. (Feromonii nu sunt un mit.)
Vizează rareori pe toată lumea.
Nu se contrazic.
Și, mai presus de toate, poveștile grozave corespund viziunii noastre despre lume.
https://whatsnewagency.ro/ro/branding-2/
Toți marketerii sunt mincinoși (spun povești).
februarie 3, 2025
Cel puțin așa ne spune „guru”-ul Seth Godin.
E nevoie de talent pentru a spune povești autentice într-o lume sceptică.
Indeed.
Ești un mincinos.
Da, și eu sunt mincinos. Toată lumea minte.
Ne plac poveștile – multe dintre ele neadevărate –, dar faptul că le credem ne permite să funcționăm.
Marketerii spun poveștile, iar clienții le cred. Unii marketeri o fac bine. Alții – destul de prost. E firesc, totuși, să cumpărăm lucruri de la cineva care ne spune o poveste, mai ales dacă e bună.
Nu contează dacă e adevărată – oamenii, de obicei, nu pot face față adevărului.
Dacă nu mă crezi, pune-ți întrebarea: când am stat ultima oară în prezența unei persoane brutal de oneste?
Top 5 „Good Marketing Reads” pentru 2025.
februarie 3, 2025
Alchimie – în branduri, afaceri și în viață | Rory Sutherland
Cântecul relevanței – un nou manifest pentru echipe | Seth Godin
Ogilvy on Advertising – in the Digital Age | Miles Young
Lasă vrăjeala | Paul Melinte
Arta rețelelor sociale | Guy Kawasaki
_______________________________
https://carturesti.ro/carte/alchimie
https://carturesti.ro/carte/cantecul-relevantei
https://carturesti.ro/carte/ogilvy-on-advertising-in-the-digital-age
https://paulmelinte.com/lasa-vrajeala-carte/
https://carturesti.ro/carte/arta-retelelor-sociale
5 tool-uri (Ai) pe care le folosim:
februarie 3, 2025
1. https://elevenlabs.io (Text - Audio)
2. https://realflow.com (Soft Simulare)
3. https://gemini.google.com (Text)
4. https://openai.com/sora (Video)
5. https://mockrocket.io (3D)
Ai 6 luni în care să demonstrezi ce poți.
februarie 3, 2025
Durata medie de viață a unui director de marketing din America era de 23,2 luni – undeva sub doi ani.
Conform datelor, ne putem imagina că, dacă un director de marketing (agenție) nu performează în primul an, lucrurile deja merg într-o direcție proastă.
Ca să nu mai vorbim de timpii de briefing, producție, modificări, sezonalitate și durata efectivă a campaniei – ai, practic, cam jumătate de an să produci ceva atât de bun încât să primești confirmarea că ești pe drumul cel bun în companie.
Din această perspectivă, dacă ratezi prima campanie importantă, lucrurile încep să nu arate bine.
E bine să știi asta.
https://whatsnewagency.ro/ro/review-uri/
Secrete „neacceptate”.
februarie 3, 2025
Nu suntem aici pentru a avea idei, ci pentru a oferi idei clientului.
Când ești tânăr și intri în advertising, ai vaga impresie că totul este despre tine și despre cum vei schimba lumea. It’s nothing wrong with that mindset – nothing. Ba chiar îți doresc să schimbi lumea, pentru că, adesea, este cam gri.
Dar nu uita că situația stă cam așa: niște oameni plătesc bani buni pentru a cumpăra idei (și) de la tine. Nu suntem aici pentru a avea idei și a le impune altora, ci pentru a intra într-un joc de dinamici – pe cât posibil constructiv și consultativ –, în care cel care plătește primește ceva valoros și aplicabil pentru suma pe care o cheltuie.
https://whatsnewagency.ro/ro/proiecte/
Bugetul crește direct proporțional cu inițiativa.
februarie 3, 2025
Este posibil ca aici să apară multe confuzii, neînțelegeri și nealinieri de caracter.
Pe măsură ce acumulezi experiență ca artist-creator (videograf, fotograf, editor, arhitect, designer, copywriter sau orice altceva), ai impresia că și salariul ar trebui să crească.
Totuși, prea puține companii din lume își permit să ofere salarii tot mai mari pentru același tip de produs sau serviciu.
Sorin Trâncă (un creativ pe care îl admirăm) spune așa:
„Secretul unei măriri de salariu nu e cât de mult ai evoluat tu, ci câte dintre lucrurile acumulate ești dispus să faci pe unitate de timp. În general, acest dozaj ține mult mai mult de apetitul tău pentru inițiativă decât de simplul fapt de a rezolva mai multe briefuri săptămânal.”
Cu alte cuvinte, venitul se dublează atunci când decizi să-ți asumi noi responsabilități.
Deep Seek vs. ChatGPT
februarie 3, 2025
Concentrează-te pe „cum s-ar putea”, nu pe „de ce nu se poate”.
Hate something – change something.
Asta au făcut chinezii de la Deep Seek când au lansat propriul lor large language model, cu o investiție de doar câteva milioane $, spre deosebire de OpenAI.
Cei mai buni creativi sunt, de obicei, oameni foarte critici. Nu le convine realitatea actuală și vor să o schimbe – exact ceea ce au realizat cei de la Deep Seek.
Fiindcă tot veni vorba despre inteligența artificială (AI) critică, trebuie știut că Europa nu a avut un avantaj în această cursă.
Suntem codași.
China și America sunt generatoare de inițiative și medii.
Oare când vom deveni și noi?
https://www.deepseek.com/
https://chat.openai.com/
Doar coafezele fac abuz de adjective.
februarie 3, 2025
Pe premisa de a nu dilua prea mult vorba.
Scurt.
Periaj.
Scurt.
Sau, mai bine zis, chel. Cum sunt și eu, de altfel. (Mădălin)
Las altora părul, jocurile de cuvinte și motto-urile care (doar) sună bine.
E mai cool așa.
Focus pe certitudine, adevăruri umane universal valabile și claritate.
Verbe cu forță.
Oare fac toate aceste înșiruiri blogul What’s New & Old mai apreciat?
